Coriandrul în parfumerie: Condimentul cu fațete de agrume
Adesea cantonat în bucătărie, coriandrul este totuși o materie primă fascinantă pentru parfumier. Deopotrivă aromatic și condimentat, posedă o dublă personalitate: controversat când este proaspăt, devine subtil, vibrant și elegant odată uscat și distilat.
Botanică și Origini
Nume botanic: Coriandrum Sativum.
Plantă umbeliferă erbacee înaltă de 20 până la 80 cm, originară din Orientul Mijlociu, coriandrul este astăzi cultivat în Europa și în Rusia. Această iarbă cu frunziș fin, cu flori nesemnificative și cu fructe tipice rotunde și destul de mari, se găsește în principal în pajiști și câmpuri.
Se mai numește și pătrunjel chinezesc sau pătrunjel arab. Face parte din familia morcovului (Apiaceae). Toate părțile acestei plante sunt comestibile: frunze, semințe, rădăcini, chiar dacă gustul lor este diferit. Frunzele au un miros ușor anisat, semințele și rădăcinile au un gust de coajă de portocală.
Există un contrast izbitor între planta proaspătă și sămânța uscată. Proaspătă, degajă un miros particular de ploșniță de lemn (cuvântul coriandru vine de altfel din grecescul koris care înseamnă ploșniță). Parfumul său devine mult mai bun după uscarea semințelor, pierzând această fațetă pentru a păstra doar eleganța condimentată.
Descriere Olfactivă: Un „Condiment Rece”
În parfumerie, coriandrul este clasificat printre condimentele proaspete (sau reci), prin opoziție cu condimentele calde precum scorțișoara sau cuișoara.
Mirosul său este un miros de agrume foarte ascendent, proaspăt, lămâios, puțin camfrat, apoi, ușoară notă anisată, notă florală condimentată. Această apropiere de bergamotă și de lavandă se explică prin compoziția sa chimică.
Constituentul său principal este linalolul (aproximativ 60 până la 70%). Această moleculă este cea care îi conferă accentele tonice și aeriene, permițând realizarea legăturii între notele de vârf hesperidate și notele de inimă florale sau condimentate.
Istorie, Legende și Utilizări
Se regăsesc urme ale coriandrului în mormintele faraonilor și, în Evul Mediu, era folosit pentru a alunga demonii: o mână de coriandru în foc. Carol cel Mare îl prețuia pentru funcțiile sale bactericide și, mai târziu, a fost considerat chiar o plantă afrodisiacă. Câte virtuți!
În afara parfumeriei, este unul dintre componentele principale ale curry-ului, aromatizează gin-ul, chartreuse-ul și chili-ul.
Anecdota „Sugar Drops”
În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, produsele brute fiind raționate, au fost create atunci „sugar drops”, semințe de coriandru acoperite cu zahăr alb sau roz, care erau aruncate mulțimii ca niște „confetti” în rarele momente de festivitate, mai ales în timpul carnavalului. O friandise improvizată care mărturisește importanța culturală a acestei semințe.
Coriandrul în parfumuri
Esența de coriandru este obținută prin distilare cu abur de apă a semințelor uscate. Aduce avânt, nervozitate și o eleganță piperată compozițiilor.
Se găsește în multe parfumuri, mai ales masculine, dar și în mari chypre-uri feminine. Se regăsește în special în cantitate destul de mare în Héritage de la Guerlain, unde aduce o vibrație condimentată încă de la deschidere.
Câteva parfumuri emblematice care conțin coriandru:
- Héritage de la Guerlain
- L’Instant pour Homme de la Guerlain
- Habit Rouge de la Guerlain
- Coco de la Chanel (unde nuanțează florile opulente)
- Drakkar Noir de la Guy Laroche
- Déclaration de la Cartier (un coriandru foarte prezent, asociat cuminului)
- Gentleman de la Givenchy
- Coriandre de la Jean Couturier (un chypre cult din anii 70)
