Parfum natural vs sinteză: Duelul, miturile și realitatea chimiei

Produsele de sinteză: Două categorii distincte

Există 2 tipuri de materii prime de sinteză:

• Cele obținute exclusiv prin reacții chimice: esteri, aldehide, lactone, moscuri macrociclice ca pentru anumite moscuri albe, metilionone pentru notele de violetă, etc.
• Izolații provenind din produse naturale, precum indolul care se găsește în iasomie, geraniolul în trandafir sau geranium, linalolul și acetatul de linalil în lavandă și bergamotă, anumite moscuri găsite în moscul animal. Numeroase materii prime de sinteză sunt constituenți ai produselor naturale.

Ce aduce sinteza parfumeriei?

1. Aduce creativitate

Sinteza aduce note originale parfumului, precum aldehidele sau notele marine de exemplu. Acestea îmbogățesc astfel paleta parfumierului și conferă abstracțiune parfumului. Se numără aproximativ 3000 de produse de sinteză.

Sinteza prezintă avantaje reale: produsele de sinteză pot fi obținute în orice moment în cantitățile dorite. Permite parfumierului să reproducă note florale odorante prea fragile pentru a fi distilate, în special flori care nu își dezvăluie sufletul precum lăcrămioara, liliacul, frezia, crinul, caprifoiul, gardenia, glicina, bujorul, floarea de violetă etc.

Permit de asemenea reproducerea mirosului de fructe a căror esență este imposibil de extras precum căpșuna (C16), piersica (C14), nuca de cocos (C18), pruna, zmeura (frambinona), etc, cu câteva excepții.

2. Îmbunătățește tenacitatea

Aduce putere și siaj parfumului.

3. Sublimează notele naturale

De exemplu, pentru a evidenția o vanilie naturală cu un efect gourmand care evocă patiseria, se va adăuga un ingredient precum etil-maltolul care miroase a caramel. Grație cercetării și progreselor chimiei, se reușește conceperea unor ingrediente care au de la bun început o extraordinară putere de evocare.

Parfumierii sunt din ce în ce mai în căutarea „naturalității” pe care, paradoxal, anumite ingrediente naturale nu le-o pot oferi. O notă de hedionă va sublima mai bine trandafirul și va aduce mai multă naturalitate (prospețimea rouăi dimineții) decât bergamota sau lămâia.

Moleculele de sinteză foarte apreciate în prezent

• Moscurile albe, care oferă note „de alinare”, note „cașmir”, note „de bebeluș”.
• Note addictive, puternice, difuzive precum cashmeranul sau ambroxanul.
• Note dulci precum caramelul: etil-maltolul.
• Note lemnoase nervoase ambrate care plac bărbaților. Precum limbanol sau cédramber sau ambrocenide, karanal sau Z11.
• Adevăratele note „oud” sunt rar naturale (foarte scumpe), înlocuite adesea printr-un ansamblu de natural și sinteză.

Ideile preconcepute și capodoperele născute din sinteză

Cu toate acestea, anumite idei preconcepute rezistă, precum cea care ar vrea ca o fraganță de calitate să fie exclusiv naturală. Fără ingredientele de sinteză, parfumeria modernă nu ar exista.

• Fără aldehide, N°5 de la Chanel nu ar fi văzut niciodată lumina zilei.
• Fără cumarină, vanilin și linalol, primul parfum modern Jicky de la Guerlain nu ar fi existat niciodată.
• Fără etilvanilina, Shalimar de la Guerlain nu ar fi oferit un siaj atât de memorabil.
• Eau Sauvage de la Dior fără hedionă (notă extrem de florală, transparentă și iasomioasă) la fel.
• Acqua Di Gió fără calonă (care reproduce mirosul de mare și de iod).
• Mitsouko de la Guerlain nu ar fi fost la fel de perfect fără nota fructată de piersică (aldehida C14) utilizată pentru prima dată în această fraganță.

Câteva produse de sinteză utilizate curent

• Damascona Alpha: cu miros de măr-cidru, utilizată în Nahéma de la Guerlain și Jardins de Bagatelle de la Guerlain.
• Etil-maltol, Maltol: molecule cu miros dulce, de caramel, utilizate în Angel de la Thierry Mugler sau în La Vie Est Belle de la Lancôme, La Petite Robe Noire Intense de la Guerlain.
• Dihidromircenol: notă de agrume proaspăt, modernă. Ex: CK One de la Calvin Klein, Cool Water de la Davidoff.
• Heliotropina: miros de lipici alb, de migdală. Ex: L’Heure Bleue de la Guerlain, Après l’Ondée de la Guerlain.
• Galaxolide: mosc pudrat, fructat de mur, curat. Ex: White Musk de la The Body Shop.
• Cis 3 hexenol: miros de iarbă tăiată. Ex: Herba Fresca de la Guerlain.

Obiecții privind sinteza și prețul

Auzim adesea aceste comentarii: „Un parfum bun este un parfum care conține doar ingrediente naturale.” sau „noile fraganțe sunt toate sintetice!” Sinteza nu trebuie considerată negativă, chiar dacă, pe de altă parte, naturalul posedă o adevărată valoare adăugată.

Se mai aude și: „sinteza este mai ieftină”. Irona este o moleculă de sinteză care există în iris și costă în jur de 2000 € pe kilogram. O moleculă „de lux” cu miros pudrat (mosc alb) costă aproximativ 600 €, în timp ce o esență naturală de lavandă costă 150 de euro pe kilogram, cea de neroli 3000 de euro, iar o esență de portocală doar 10 €.

Trebuie știut că sunt necesari uneori mai mulți ani de cercetare prin intermediul unor tehnici foarte sofisticate pentru a reuși să descopere anumite molecule odorante interesante pentru parfumieri și care pot fi apoi produse la scară largă.

Naturalul: Sufletul suplimentar

Se numără aproximativ 1000 de materii naturale. Naturalul este supus condițiilor climatice sau altor catastrofe: recoltele pot suferi penuria, de exemplu: în timpul marelui cutremur din Iran, întreaga recoltă de Galbanum a fost distrusă.

În fiecare an, noi materii prime naturale sunt descoperite sau redescoperite:

• Clasice reinventate precum paciuliul clar sau inima de paciuli: un paciuli eliberat de notele pământoase și demodate.
• Recent, frumoase note fructate naturale sunt disponibile: un ester de pară-măr și anumite izolate etc.
• Numeroase produse naturale noi au permis parfumierilor creatori să avanseze cu acorduri inedite, de exemplu mugurul de coacăz negru (1970) utilizat pentru prima dată în Chamade de la Guerlain.
• Absolutul de ace de pin din Canada, absolutul de alge, absolutul de eucalipt etc.

De ce naturalul este unic

Ar fi fals să spunem că produsele naturale pot fi înlocuite de produse de sinteză, știind că, de exemplu, un trandafir natural poate conține până la 700 de molecule, deci este de neînlocuit prin sinteză sau printr-un acord.

În schimb, când natura nu permite distilarea anumitor flori, parfumierul este capabil să recreeze anumite note, ex: lăcrămioara, seringul, liliacul, gardenia.

Naturalul oferă un suflet suplimentar parfumului! Trăiește cu pielea, creează o alchimie unică, posedă vibrații. Evoluează! Am putea spune că: „Femeia sau bărbatul este cel care pune în valoare parfumul său”. Același parfum pe piei diferite este uneori de nerecunoscut, sau dimpotrivă sublimat, exquisit!

În schimb, naturalul este mai puțin stabil decât produsul de sinteză. În funcție de climat, sol, tratamentul materiei prime, calitatea poate fi diferită de la un an la altul, de unde crearea communelle-urilor.

Să știți că un parfum pentru bebeluși conține foarte puține produse naturale (pentru pielea unui bebeluș, evităm alergiile datorate esențelor naturale, iar pe de altă parte, materiile de sinteză „sensibile” sunt evitate de asemenea).

Un parfum 100% natural este dificil de lucrat și, uneori, are dificultăți în a rezista și a difuza. Unele sunt reușite, dar altele pot mirosi a farmacopee sau pot fi aspre. Va fi, de asemenea, foarte costisitor când este cu adevărat natural 100%.

Uneori, un parfumier va privilegia într-o formulă produse de sinteză mai „moderne” decât „uleiuri esențiale naturale” care pot părea uneori „demodate”.

Istoria produselor de sinteză: Cronologie

• 1833/34: Dumas și Peligot izolează aldehida cinamică din esența de scorțișoară.
• 1844: Cahours găsește în esența de anason constituentul său principal: anetolul.
• 1868: Chimistul englez William Henry Perkin sintetizează principiul odorant al boabei de tonka: cumarina.
• 1882: Cumarina este utilizată pentru prima dată în Fougère Royale creată pentru Houbigant.
• 1869: Descoperirea heliotropinei utilizate în Après l’Ondée, care conține de asemenea molecula aldehidei anisice descoperite în 1887.
• 1874: Chimiștii Tiemann și Reimer fabrică industrial vanilina.
• 1880: Descoperirea notelor de piele prezente în pieile de Rusia: chinolinele, nu uitați că au existat mai multe piei de Rusia, cea de la Chanel, de la Guerlain și multe altele.
• 1888: Chimistul Baur realizează un mosc artificial mult mai puțin costisitor decât moscul tonkin (acesta din urmă este interzis de acum).
• 1889: Jicky de la Guerlain utilizează în multe produse naturale (care oferă o alchimie unică cu pielea), primele produse de sinteză: cumarina, vanilina și linalolul pentru a intensifica adevărata vanilie și boaba de tonka.
• În anii 1900: Moureu și Delange descoperă Octina și Heptina carbonat de Metil, cu notă de violetă (frunze).
• 1903: Blaize și Darzens participă la crearea aldehidelor.
• 1905: Societatea Dupont va avea fabricații renumite precum iononele, metiliononele, precum și aldehida alfa amilcinamică, acetivénolul.
• 1908: Crearea hidroxicitronelalului pornind de la esența de citronelă etc. La această dată, crearea notei de piersică (C14) care va fi utilizată pentru prima dată în Mitsouko.
• 1962: Mari descoperiri precum hediona (Firmenich) (izolată din iasomie) a permis crearea sublimului parfum: Eau Sauvage de la Dior.
• 1963: Sandalorul adăugat santalului natural au permis crearea lui Samsara de la Guerlain. Etil maltolul a fost creat în 1963: faimoasa notă de caramel utilizată pentru prima dată în Angel de la Mugler.
• 1966: Calona, nota marină utilizată pentru prima dată în parfumul New West de la Aramis.
• 1970: Damasconele (izolate din trandafir) (Firmenich) au fost utilizate pentru prima dată cu brio pentru crearea lui Nahéma și Jardins de Bagatelle.
• 1973: Crearea unei molecule foarte utilizate: iso e super, notă lemnoasă foarte dulce.
• 1990: Helvétolida: un mosc pudrat.

Creativitate și descoperire: în fiecare an apar noi molecule de sinteză, precum și noutăți în domeniul ingredientelor naturale.

Concluzie

Un parfumier își constituie orga cu aproximativ 1000 de produse în total, pe care le alege în funcție de afinitățile sale dintr-o gamă de 4000/5000 ingrediente naturale și de sinteză.

Produsele de sinteză au adus parfumeriei note care au îmbogățit orga parfumierului: nota de violetă, nota de liliac, crin, lăcrimioară, fructe care nu pot fi obținute în mod natural. Toate aceste descoperiri contribuie la dezvoltarea, reînnoirea, îmbogățirea creației în parfumerie.

Un parfum care conține multe produse de sinteză va fi mai liniar și mai stabil pe numeroase suporturi: mouillette, țesături, piele etc., va fi de asemenea mai tenace și va avea mai mult siaj.

Un parfum care conține mai multe produse naturale decât produse de sinteză va evolua în funcție de fiecare piele și va fi uneori de nerecunoscut, acest gen de parfum posedă vibrații diferite. Va avea un suflet suplimentar.

Deci idealul este să aveți într-o fraganță produse naturale în proporție mare și produse de sinteză care vor fi mai degrabă produse complementare.

Cel mai important lucru dincolo de toată această dezbatere natural/sinteză: pentru a avea un parfum frumos, trebuie la origine o idee creativă puternică, o frumoasă estetică olfactivă, o orchestrare bine stăpânită de un parfumier talentat.