L’Heure Bleue de Guerlain: Povestea unui parfum suspendat și mistic
Sunt originară din nord — nordul îndepărtat! Cunoscut acum de toată lumea de la succesul filmului „Les ch’tis”. După o experiență în cosmetică, am învățat, am aplicat și am predat arta îngrijirii și a machiajului.
În această perioadă, am avut șansa de a întâlni o frumoasă brunetă cu o carismă de neuitat: Gisèle, mentorul meu. Ea purta și poartă L’Heure Bleue într-un mod rafinat. Mai târziu, am avut oportunitatea de a alege între două companii, una americană și Guerlain. Pentru L’Heure Bleue, am acceptat oferta acestei frumoase maison.
La început, nu îndrăzneam să îl port, deși trebuia să renunț la Oscar de la Renta. Ulterior, am aflat că acesta era o palidă copie a lui L’Heure Bleue. Într-o zi, am făcut pasul și — succes uriaș! De atunci, nu am mai renunțat niciodată la L’Heure Bleue.
Nu port des parfum în fiecare zi, deoarece petrec toată ziua mirosind mouillette-uri, propria mea piele sau pielea altora. Dar când vreau să seduc, sau pur și simplu să mă regăsesc, câteva picături de L’Heure Bleue seara, înainte de culcare, și a doua zi mă simt reconfortată, încrezătoare și regenerată.
Istoria parfumului L’Heure Bleue (1912)
L’Heure Bleue a fost creat de Jacques Guerlain în 1912. Este un parfum cu multe fațete, tot din nuanțe.
- Note de vârf: Bergamotă, note aromatice.
- Inimă florală: Garoafă, trandafir bulgar, floare de portocal, iasomie, violetă, heliotrop.
- Bază: Lemnos (mușchi, labdanum), și mai ales foarte vanilat, cu doar o notă de mosc dozată foarte subtil.
Jacques Guerlain — un geniu! — a inventat gourmandise-ul. Mai întâi cu L’Heure Bleue (această fraganță miroase delicios a bezea) și Shalimar, primul nectar oriental construit în jurul vaniliei.
Inspirația: O seară de vară
Într-o seară de vară, Jacques Guerlain se plimba și deodată se oprește; este tulburat de spectacolul pe care îl are în fața ochilor: natura este scăldată într-o lumină albastră, un albastru foarte profund, indefinibil; pare să conspire la o tandrețe infinită, o blândețe infinită.
Este o oră tăcută, o oră în care omul este în armonie cu lumea și cu lumina, în care toate aromele exaltate vorbesc despre infinit. Este ora în care cerul și-a pierdut soarele și nu și-a găsit încă stelele. Parcă toate elementele se unesc pentru a suspenda timpul.
Acest moment rar și fragil, Jacques Guerlain l-a simțit și a spus: „Sunt incapabil să îmi exprim tulburarea, emoția; doar acest parfum este demn de aceasta.” Această operă magistrală este un omagiu adus ultimelor clipe de răgaz dinaintea războiului. L’Heure Bleue este parfumul blândeții, al nostalgiei. Parfumul care sugerează și impune în același timp amintirea celei care îl poartă.
Flaconul „Inimă Răsturnată”
Flacon creat de Raymond Guerlain în colaborare cu Baccarat. Flacon cu inimă răsturnată și golită (o premieră în industria sticlei), o aluzie la această perioadă de romantism. Curbele, plasate în partea superioară a corpului flaconului, arată influența Art Nouveau (curbiliniu).
Acest flacon va fi reutilizat pentru Mitsouko (1919), ca pentru a deschide și închide o paranteză între începutul și sfârșitul războiului.
O altă modalitate de a trăi L’Heure Bleue
A fost odată ca niciodată L’Heure Bleue. Jacques Guerlain, parfumier vizionar, împărtășește cu Charles Baudelaire dragostea pentru parfumuri, arome și atracția pentru o temporalitate predilectă: amurgul.
Acest moment particular se traduce în note olfactive, se înscrie în paleta cromatică a sunetelor, culorilor, mirosurilor. Este L’Heure Bleue, suspendată și mistică, fragilă și senzuală, rară și prețioasă.
Într-o seară de vară din 1912, în timpul unei plimbări prin câmpie, Jacques Guerlain a avut o revelație estetică oferită de Doamna Natură.
Nu a fost fulgerat de focul inspirației, ci a fost cu adevărat îmbătat de construcția mentală și fantasmatică a ceea ce urma să devină parfumul capabil să redea emoțiile resimțite în această comuniune carnală cu natura, înscrisă într-o temporalitate magică și secretă.
În timp ce ziua rămânea suspendată și noaptea instila delicat suflul său senzual, el a perceput în acest moment intermediar, fugitiv și mobil, toată fragilitatea, armonia, unitatea, echilibrul amenințat al vieții. A avut senzația, pentru o clipă, de a atinge eternitatea. Moment de perfecțiune, moment de poezie pură, moment total.
Artistul parfumier a avut grija să traducă emoția resimțită, în acest moment prețios, printr-un parfum subtil de tip floral: un buchet de flori calde și capitoase, trandafirul din Bulgaria, irisul și iasomia, dar și heliotopul și ierburile Sfântului Ioan pentru a imortaliza caracterul estival.
S-a născut un mare parfum, „L’Heure Bleue”, ora în care totul este suspendat, între rațiune și pasiune, un parfum care oprește timpul… Unii traduc emoțiile telurice cu cuvinte, alții cu note; Jacques Guerlain avea darul de a o face cu acorduri de arome.
A intra în timpul Guerlain înseamnă a urca treptele templului frumuseții sublimate.
(Text de S. Favier)
