Lavanda Carla, Lavandinul și Aromatele în Parfumerie

Lavanda Carla: Excepția bio

Mon Guerlain, noul parfum Guerlain, a pus în scenă această nouă lavandă Carla grație unui procedeu care permite obținerea unei esențe foarte apropiate de floare.

Această lavandă este excepțională, bio și comestibilă. Are gustul mirosului său, a fost descoperită în urma unei întâlniri între Guerlain și Maison Le Nôtre.

Este mult mai scumpă decât lavanda clasică (de aproximativ 10 ori prețul). Este mai florală, ușoară, fină și mai ales mai fructată. Nu are acel aspect de fân pe care l-ar putea avea lavanda clasică. Din câte știu, doar Guerlain și Chanel utilizează această frumoasă lavandă.

Am scris deja acum câțiva ani un articol despre Lavandă și Lavandin. Dar cum este foarte prezentă în parfumerie în ultima vreme, mi s-a părut interesant să vorbesc din nou despre ea, împreună cu rozmarinul și cimbrul.

Lavanda Clasică (Lavandula Angustifolia)

Nume botanic: Lavandula Angustifola
Familie botanică: Lamiaceae

Originară din bazinul mediteranean, lavanda este cultivată astăzi în Bulgaria, Rusia sau în țările din sudul Europei precum Spania și Italia. Dar sudul Franței rămâne principalul producător.

Producția franceză a luat cu adevărat o altă amploare odată cu cultura lavandei în sudul Franței, la Grasse, datorită începuturilor parfumeriei. Lavanda este cultivată întotdeauna la altitudini de peste 1000 m.

Există numeroase varietăți diferite de lavandă (Lavandula Stoechas, Lavandula Officinalis, Lavandula Spica…), iar această plantă a fost întotdeauna utilizată, atât de romani pentru a-și parfuma băile, cât și în Evul Mediu în scop medicinal. Simbolizează puritatea și liniștea.

Extracție și Olfacție

În parfumerie, lavanda poate fi utilizată sub formă de esență de lavandă prin distilare cu abur, sau de absolut de lavandă prin extracție cu solvenți volatili, cu o aromă foarte diferită de cea a esenței.

Această notă foarte aromatică și puternică evocă grădinile din Sud, vara, și uneori chiar un aspect ușor vintage (amintind de apele de colonie clasice). Este, de asemenea, ierbacee, camforată și medicinală. Aroma sa proaspătă conține o notă de bergamotă, puțin florală, cu tonuri lemnoase. Procentul de acetat de linalil va conferi lavandei întreaga sa calitate olfactivă.

Utilizare și Parfumuri

În general asociată cu familia fougere, lavanda este, de asemenea, caracteristică apelor de colonie și parfumurilor masculine. Cu toate acestea, este prezentă și în compoziția parfumurilor chypre sau orientale, și astăzi în anumite fragranțe feminine.

Principalii constituenți: Linalol, acetat de linalil, geraniol, pinen, cumarină, camfor, timol.

Parfumuri care conțin lavandă:

• Mon Guerlain de Guerlain
• Jicky de Guerlain
• Mouchoir de Monsieur de Guerlain
• Shalimar de Guerlain
• Héritage de Guerlain
• Jersey de Chanel
• Pour un homme de Caron
• Kouros de Yves Saint Laurent
• Eternity for men de CK
• Belle en Rykiel de Sonia Rykiel
• Brin de Réglisse de Hermès
• Bleu de Chanel
• Lavender Palm de Tom Ford
• Encens et Lavande de Serge Lutens
• Le Mâle de Gaultier
• Luna Rossa de Prada

Lavandinul: Vărul hibrid

Nume botanic: Lavandula Burnati
Familie botanică: Lamiaceae

Văr al lavandei, lavandinul este o varietate de lavandă hibridă obținută prin încrucișarea între Lavandula Vera și Lavandula Spica. Recoltat în principal în sudul Franței și cultivat din anii 1930, lavandinul este foarte utilizat în zilele noastre și servește adesea pentru a înlocui lavanda.

Într-adevăr, cultura lavandei a întâmpinat anumite dificultăți (scăderea producției din a doua jumătate a secolului XX). Or, lavandinul este mai productiv în cantitate de ulei esențial, chiar dacă oferă un ulei esențial de calitate olfactivă mai slabă decât lavanda. Se numără 3 varietăți de lavandin: Lavandin Grosso, Lavandin Abrial și Lavandin Super. Lavandin Grosso este cel mai cultivat.

Descriere olfactivă: La fel ca lavanda, esența de lavandin se obține grație distilării cu abur. Acest aromat este mai camforat decât lavanda, proaspăt, puțin lemnos, condimentat, și oferă un aspect mai puțin elegant și mai puțin rafinat decât lavanda adevărată. Această notă ușor săpunoasă este de altfel utilizată în principal în detergenți și săpunuri și, în general, în parfumeria funcțională.

Rozmarinul

Nume botanic: Rosemarinus Officinalis – Lamiaceae
Familie Olfactivă: Aromatică

Acest aromat este cultivat astăzi în Spania, Maroc și Italia. Are nevoie de soluri aride și pietroase pentru a se dezvolta. Numeroase virtuți fitoterapeutice îi sunt atribuite și este, de asemenea, mult utilizat în bucătărie. În Evul Mediu, rozmarinul ar fi servit pentru a alunga spiritele rele. Era, de asemenea, floarea căsătoriei în epoca lui Carol cel Mare.

Rozmarinul în Parfumerie

Utilizarea rozmarinului în parfumerie este foarte veche (dovadă fiind L’Eau de la Reine de Hongrie, în secolul al XVII-lea, care conținea mult). Esența de rozmarin se obține prin distilarea frunzelor și florilor sale cu abur.

Descriere olfactivă: Notă aromatică, rozmarinul este proaspăt, ierbaceu, camforat. Este, de asemenea, lemnos în evoluția sa, puternic, lavandulat și amar, și posedă accente de tămâie și note animale.

Apele de colonie, parfumurile pentru bărbați, parfumurile din familia hesperidată, precum și fragranțele cu note proaspete, tind să conțină rozmarin (acest lucru poate fi valabil și pentru parfumurile orientale în notele de vârf).

Utilizare: Se folosește evident rozmarinul în apele de colonie, cu siguranță se regăsește în Jicky și L’Heure Bleue, dar parfumul care conține cel mai mult, din câte știu, este Tonka Impériale (exclusivități Guerlain), contrastul dintre supradoza de rozmarin și boabele de tonka.

Principalii constituenți: Camfor, cineol, borneol, eucaliptol, terpene.

Cimbrul

Nume botanic: Thymus vulgaris
Familie botanică: Lamiaceae

Utilizat de egipteni și greci, sub formă de tămâie, cimbrul provine din Europa și se obține astăzi din Franța, Spania, Algeria și Iugoslavia. Cimbrul lămâie, cimbrul sălbatic și cimbrul german fac parte din multiplele varietăți ale acestui aromat.

Cimbrul în Parfumerie

Primăvara și vara, ramurile de cimbru sunt uscate, apoi distilate cu abur. Acest procedeu permite obținerea esenței de cimbru. Acest aromat oferă o notă camforată, ierbacee, condimentată, medicinală foarte intensă. Este foarte prezent în apele de colonie, parfumurile aromatice și anumite parfumuri orientale condimentate.

Principalii componenți: Borneol, linalol, geraniol, terpineol, timol, pinen, camfen, cimen.

Utilizare: Este folosit și în apele de colonie, putând fi găsit și în acorduri orientale condimentate sau chypre.

Parfumuri care conțin cimbru:

• L’Eau Noire de Dior
• L’Heure Bleue de Guerlain